APIA învaţă fermierii să intre pe Internet, prin explicaţii oferite “faţă în faţă” în fiecare judeţ

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) demareaza cea mai amplă campanie de informare a fermierilor români despre cum să folosescă Internetul în relaţia cu autorităţile. În acest scop, din 1 martie 2011, funcţionarii APIA vor avea întâlniri cu agricultori din toate zonele ţării, prin intermediul centrelor judeţene.

“Ne dorim informarea eficientă a fermierilor cu privire la facilitatea de identificare online a parcelei agricole, prin care beneficiarii, prin conexiune la internet, pot să acceseze baza de date cu imagini a agenţiei (LPIS).

Pentru campania care începe în martie, ne propunem ca toţi fermierii să depună cererea electronic prin aplicaţia IPA Online.

Mai multe informaţii puteţi afla aici.
revista-ferma

Paradisul Legumelor, cu un picior în groapă?

Grupul de producători Paradisul Legumelor din Curtici a fost promovat ca un proiect pilot, model revoluţionar pentru legumicultorii din România. Astăzi însă, acesta este în pericol de dizolvare. Cauza: oamenii nu mai au bani pentru ratele de la bancă.

Ioan Moţ, preşedintele Grupului de producători Paradisul Legumelor, prima asociaţie de acest gen recunoscută preliminar în România, trage un semnal de alarmă cu privire la viitorul organizaţiei şi a legumicultorilor, în general. „Am ajuns într-o situaţie extrem de critică, din cauza sistării ajutorului de minimis.

Pur şi simplu, legumicultorii sunt în pericol să nu-şi mai poată achita ratele la bancă, rate aferente creditului luat de Grup la înfiinţare”, avertizează Ioan Moţ. El susţine că a solicitat în mai multe rânduri sprijinul Guvernului, al Ministerului Agriculturii, însă până în prezent nu a obţinut nimic concret.

„Am fost în audienţe la MADR însă fără rezultate clare. Oficialii români ne spun că nu ne mai pot subvenţiona din cauza reglementărilor europene. Înţelegem situaţia, dar şi Guvernul ar trebui să ne înţeleagă pe noi.

Care va fi soarta noastră în continuare? Când ne-am constituit ca Grup de producători ne-am bazat că vom primi subvenţii de la stat. Acum, ne trezim abandonaţi ...”, susţine Ioan Moţ.
Disperarea oamenilor vine din faptul că, la contractarea creditului, ei au garantat cu proprietăţi imobiliare proprii.

„Ajunşi în dificultate cu plata ratelor, aceştia riscă să-şi piardă proprietăţile. Vă daţi seama, oamenii sunt disperaţi. Eu nici nu mai ştiu ce să le spun, că pe mine mă întreabă de toate! În luna februarie o să mă duc din nou la Bucureşti, trebuie neapărat ca Guvernul să ne ajute cumva”, exclamă preşedintele Grupului de producători de la Curtici.

O poveste de succes cu final incert

„Paradisul Legumelor” din Curtici a fost înfiinţat, ca şi Grup de producători de legume şi fructe, în 2005, depăşind, conform legislaţiei româneşti, mai multe etape până la recunoaşterea oficială din ianuarie 2008.

Potrivit statutului, menirea Grupului de producători constă în gestionarea în comun a producţiei şi a valorificării legumelor, în beneficiul exclusiv al membrilor. Practic, fermierii care fac parte din Grup beneficiază de o serie de avantaje financiare, ceea ce le poate creşte exponenţial rentabilitatea afacerii.

Semnalele venite după primii ani de funcţionare erau pozitive, comunitatea fermierilor şi oficialii vorbind la modul elogios despre realizările legumicultorilor de la Curtici. Fără îndoială, apogeul „Paradisului” (ce contradicţie de termeni!) a fost atins în mai 2010, odată cu inaugurarea unui depozit de legume în valoare de 600 de mii de euro.

Dincolo de avantajele teoretice ale asocierii, construirea acestui spaţiu cu bani europeni, subvenţii şi contribuţii proprii, materializa un vis mai vechi al fermierilor din Curtici, acela de a avea un spaţiu modern de depozitare. Din mai 2010, legumicultorii au început să conştientizeze ce înseamnă să faci parte cu adevărat dintr-o asociaţie de producători. Însă în prezent, visul oamenilor din Curtici e pe cale să se destrame...

revista-ferma

Februarie în legumicultură

Înainte de venirea primăverii, atenţia legumicultorilor se împarte între culturile semănate în toamnă şi cele care urmează a fi înfiinţate, de îndată ce condiţiile climatice vor permite ieşirea în câmp. Până atunci, în răsadniţe se pregăteşte materialul săditor.

În plantaţiile legumicole înfiinţate în toamna anului trecut (salata, spanacul, ceapa verde) se verifică starea de vegetaţie şi se iau măsuri de prevenire a excesului de apă, dacă este cazul. De asemenea, culturile se protejează de animale şi se acoperă cu folie de polietilenă pentru grăbirea creşterii.

În vederea înfiinţării culturilor de primăvară, dacă vremea permite, terenul se eliberează de zăpadă şi se pregăteşte pentru fertilizarea de primăvară, cu azotat de amoniu (100-150 kg /ha).
În ferestrele iernii se poate însămânţa, deja, mazărea de grădină.

Pregătirea răsadniţelor pentru repicat

Amestecul de pământ se dezinfectează cu formalină (40%, soluţie 2-3%, 30 litri/mp) sau cu sulfat de cupru (soluţie 2-3%, 30 litri/mc), timp de 7 zile cu 14 zile de repaus, după care se transportă în cantitate de 7 mc/ha la locul de umplere a ghivecelor.

Amestecul îl putem folosi şi pentru a confecţiona cuburi nutritive pentru repicat (65-75 mii bucăţi pentru răsadurile necesare la hectar) sau îl putem repartiza în răsadniţe, ca strat nutritiv (15-17 cm grosime), pentru repicatul răsadurilor de varză/conopidă timpurie (când plantele au 1-2 frunze adevărate).

Întreţinerea răsadurilor de varză/conopidă timpurie presupune dirijarea temperaturii, aerisirea, udarea, fertilizarea cu soluţii de îngrăşăminte (în concentraţie de 0,5-0,6% la prima fertilizare şi de 0,8-1%, la a doua), aplicarea tratamentelor preventive contra agenţilor patogeni şi a dăunătorilor etc.

Semănatul tomatelor timpurii

Pregătirea răsadniţelor pentru semănatul tomatelor timpurii constă în confecţionarea patului cald (40-60 cm grosime, în funcţie de condiţiile naturale), instalarea tocurilor, aşezarea ferestrelor, controlul temperaturii în răsadniţă.

Amestecul de pământ, cu o compoziţie de 50% mraniţă, 25% pământ de ţelină şi 25% nisip, se dezinfectează, apoi se transportă şi se aşează într-un strat de 10-12 cm (6 mc pentru răsadul necesar la un hectar de cultură).

Pregătirea amestecului în vederea semănatului se face respectând recomandările expuse în materialul din numărul trecut al revistei noastre.

Epoca de semănat a tomatelor timpurii începe cu 20 februarie şi continuă până în martie. Norma de sămânţă este de 0,300 kg pentru asigurarea răsadului necesar la un hectar (60-65 mii fire de răsaduri), la o distanţă între rânduri de 5-6 cm, iar între seminţe pe rând, de 1-2 cm.

Lucrările de îngrijire a semănăturilor de tomate timpurii din răsadniţe presupun dirijarea temperaturii, aerisirea spaţiilor, udarea (cu apă caldă), plivirea buruienilor, acoperirea (noaptea) cu rogojini/folie, completarea potecilor dintre tocuri cu gunoi cald etc.

ORGANIZAREA ACTIVITĂŢILOR

Se actualizează graficul de activităţi pentru următoarele luni, cu estimarea necesarului de forţă de muncă şi a mijloacelor financiare etc.
Se întocmesc listele cu materialele necesare, pentru contractarea procurării lor.

Se încheie contracte de creditare, de servicii, de aprovizionare cu produse pentru etapele următoare.
Produsele legumicole din silozuri/depozite obţinute anul anterior se pregătesc pentru valorificare/comercializare.

revista-ferma

Viorel Matei rămâne la conducerea FNPAR

Viorel Matei rămâne la conducerea FNPAR, după ce a primit votul a 22 din 23 de organizaţii membre la Adunarea Generală din 28 ianuarie a.c. Contracandidatul său, Marcel Cucu, desemnat de LAPAR, nu a obţinut nici un vot pentru.

LAPAR nu mai vrea în FNPAR

LAPAR a acuzat conducerea FNPAR de blocarea, prin forţă, a accesului unui reprezentant al Ligii în cadrul Adunării Generale, motiv pentru care “delegaţii Ligii şi alţi participanţi au fost nevoiţi să părăsească lucrările reuniunii”.

“Nu le-a convenit un statut de egalitate cu celelalte organizaţii. Li s-a dat voie să intre cu câţiva delegaţi în plus, iar după un sfert de oră, după ce lucrările începuseră deja, au dorit să mai intre şi alţi reprezentanţi. Când acest lucru nu li s-a permis, au ameninţat cu părăsirea sălii.

Din 23 de organizaţii profesionale, 22 au rămas în sală. Am cerut acceptul celor care au rămas să continuăm şi s-au supus la vot inclusiv candidaturile depuse de cei de la LAPAR, chiar dacă aceştia părăsiseră sala.

Am văzut oameni care nu pot fi manipulaţi uşor. Cei de la LAPAR au greşit, pentru că indiferent cine eşti sau cine te coordonează trebuie să respecţi statutul organizaţiei din care faci parte şi trebuie să te supui majoriităţii. 99,9 la sută dintre membrii din LAPAR sunt oameni excepţionali, dar, din păcate, sunt câteva personalităţi în organizaţie care nu ştiu ce înseamnă democraţie şi alegeri libere.

Nu mai trăim într-o perioadă în care se poate impune ceva”, a declarat preşedintele FNPAR, Viorel Matei, referitor la acuzaţiile LAPAR.

Alte acuzaţii ale LAPAR la adresa conducerii FNPAR vizează “decizii discreţionare”, “deturnarea obiectivelor pentru care a fost constituită Federaţia şi pierderea reprezentativităţii la nivel naţional”, precum şi “modificări aberante aduse Statutului Federaţiei” în ultimii trei ani, în care nu a avut loc nici o adunare generală.

“Conform statutului, pot fi admişi sau excluşi membri din Federaţie si fără convocarea Adunării Generale”, a precizat, în replică, Viorel Matei.

În plus, ambele părţi s-au acuzat reciproc de promovarea intereselor unor tabere politice diferite.
Drept urmare, LAPAR va analiza, în Adunarea Generală de luna viitoare, propunerea de retragere din FNPAR.

Doi membri în plus în Consiliul Director

Tot în cadrul Adunării Generale au fost aleşi cei 11 (faţă de 9 până acum) membri ai Consiliului Director al Federaţiei, din rândul preşedinţiilor asociaţiilor membre FNPAR. Preşedintele LAPAR Nicolae Sitaru a obţinut doar 6 voturi din 100 şi nu va face parte din Consiliul Director.

“Probabil au fost penalizaţi de reprezentanţii celor 22 de asociaţii care au rămas în sală şi care s-au simţit jigniţi de modul în care cei de la LAPAR au tratat o Adunare Generală. Nu cred că nu meritau mai multe voturi”, a comentat Viorel Matei.

De asemenea, au fost excluse 12 organizaţii, care nu şi-au achitat cotizaţia şi care nu au avut nici activitate, şi au fost primite patru noi organizaţii.

Informaţiile ne-au fost furnizate de Viorel Matei. Preşedintele FNPAR şi de LAPAR, printr-un comunicat de presă.

revista-ferma

Patru state cultivatoare fac lobby pentru OMG

Patru state cultivatoare fac lobby pentru OMGReprezentanţii misiunilor diplomatice în România ale Braziliei, SUA, Canadei şi Argentinei au solicitat ministrului român al Agriculturii să susţină la Bruxelles admiterea procentului de 0,1% OMG pentru care procedura de autorizare este în desfăşurare la nivelul UE sau pentru care autorizaţia a expirat şi în transporturile de alimente, nu doar în cele de furaje, avertizând asupra implicaţiilor aprobării decalate a OMG asupra comerţului internaţional cu produse agroalimentare.

Conform unui studiu al Centrului Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei Europene, mai mult de 120 de produse obţinute prin biotehnologii vor fi aprobate până în 2015 la nivel mondial, în timp ce în UE ritmul aprobărilor este foarte lent.

Cu cât numărul decalajelor dintre ţările terţe şi UE este mai mare, cu atât creşte şi posibilitatea identificării în importurile de furaje şi alimente a unor urme de OMG care au fost aprobate în ţările terţe, dar încă nu şi în UE, ceea ce duce la blocarea de către UE a transporturilor respective.
În acest context, în cadrul întâlnirii cu ministrul român al Agriculturii, desfăşurată la sfârşitul lunii ianuarie a.c., reprezentanţii celor patru state cultivatoare de OMG au solicitat Ministerului Agriculturii ca la reuniunea Comitetului permanent pentru lanţ alimentar şi sănătate animală din 8-9 februarie 2011, unde se discută „Proiectul de Regulament al Comisiei ce stabileşte metodele de prelevare şi analiză pentru controlul oficial al furajelor în ceea ce priveşte prezenţa materialului modificat genetic pentru care procedura de autorizare este în desfăşurare sau autorizaţia a expirat”, România să susţină extinderea scopului acestui Regulament şi pentru alimente, deoarece transporturile de cereale din ţările terţe nu sunt separate pe destinaţii - alimente sau furaje - când sunt expediate către UE şi orice încercare de separare a acestora între „numai alimente” şi „numai furaje” va crea dificultăţi comercianţilor şi procesatorilor.
UE este dependentă de piaţa mondială ca sursă de proteină şi nici unul dintre statele membre nu îşi asigură proteina vegetală din producţia internă. Peste 75% din necesarul UE pentru hrana animalelor trebuie importat, fie ca seminţe oleaginoase, fie ca şroturi.


Bugetul ANIF va fi rediscutat
Bugetul Agenţiei Naţionale pentru Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) va fi rediscutat de Guvern, iar normele metodologice privind aplicarea hotărârii de reorganizare şi refinanţare a sectorului de îmbunătăţiri funciare vor fi elaborate la începutul acestei luni, conform protocolului încheiat după negocierile dintre reprezentanţii sindicaliştilor din sector şi secretarul de stat în Ministerul Agriculturii Adrian Rădulescu.
Membrii Uniunii Sindicatelor din Îmbunătăţiri Funciare au protestat la finalul lunii ianuarie a.c. faţă de blocarea finanţării activităţii ANIF RA, prin Legea 281/2010 care abrogă acordarea subvenţiei de la bugetul de stat pentru unele cheltuieli necesare desfăşurării activităţii de îmbunătăţiri funciare, precum şi faţă de alocarea prin bugetul pe 2011 a doar 35% din suma solicitată de ANIF RA în vederea funcţionării.
Sindicaliştii au avertizat că lipsa finanţării acestui sector ar însemna retragerea personalului de pe cei 2.199 km de diguri, din care 1.100 km la Dunăre, abandonarea lucrărilor din Balta Ialomiţei şi din Insula Mare a Brăilei (digul inelar cu o lungime de 150 km ce protejează cele 11 localităţi din incintă de cei aproximativ 3 metri de apă aflaţi deasupra nivelului solului), abandonarea celor 114 baraje pentru atenuarea viiturilor şi a celor 183 de cantoane de apărare, precum şi a celor 3.860 staţii de pompare de irigaţii şi de desecări.


APIA preia renta viageră de la ADS
APIA preia, de la 1 februarie a.c., activitatea birourilor judeţene ale Oficiului Naţional de Rentă Viageră Agricolă (ONRVA) din subordinea Agenţiei Domeniilor Statului (ADS). Rentierii se pot prezenta la centrele judeţene APIA începând cu 1 martie 2011 pentru vizarea carnetelor de rentier agricol.
Cei din Bucureşti pot merge atât la Centrul APIA al Municipiului Bucureşti, cât şi la Centrul judeţean APIA Ilfov. Carnetele vizate de birourile ONRVA între 1 - 27 ianuarie 2011 rămân valabile, iar renta viageră va fi plătită de APIA.

ŞTIRI 
BRĂILA
Seceta din 2010 ameninţă recolta 2011
Seceta din vara anului 2010 ameninţă culturile înfiinţate în toamnă, potrivit raportului DADR Brăila pe anul trecut. “Suprafeţele relativ mici însămânţate în toamna anului 2010 sunt din cauza secetei atmosferice ce a determinat instalarea secetei pedologice, lucrările fiind mult întârziate.
Arăturile au fost executate foarte greu şi nu de calitatea cerută de tehnologiile specifice fiecărei culturi. De asemenea, lipsa apei din sol nu a permis încolţirea uniformă a seminţelor, iar culturile deja însămânţate au o răsărire greoaie”, se explică în raportul DADR.
În toamna anului 2010 au fost însămânţate 114.572 ha (32,74% din suprafata arabilă a judeţului): grâu 69.876 ha, orz 13.558 ha, orzoaică de toamnă 3.720 ha, rapiţă 27.218 ha, legume 66 ha, plante de nutreţ 60 ha şi câmpuri expermentale 74 ha. (AGERPRES)
TELEORMAN
40.000 hectare nearate
Aproximativ 40.000 ha din totalul de 195.500 ha destinate însămânţărilor de primăvară sunt nearate, iar lucrările nu au putut continua în iarnă din cauza stării solului, a declarat pentru AGERPRES şeful DADR Teleorman, Gheorghe Nistor. Potrivit acestuia, deoarece terenurile nu sunt acoperite de zăpadă şi nici îngheţate, nu este posibilă nici începerea fertilizării cu azot a culturilor de toamnă.
În Câmpia Teleormanului cea mai mare suprafaţă a fost însămânţată cu grâu, dar o parte din cele peste 177.500 ha au fost cultivate în afara perioadei optime. Au fost, de asemenea, semănate 18.600 ha cu orz, 4.700 ha cu orzoaică şi 43.600 ha cu rapiţă.


ferma

Plăţile pe suprafaţă

SAPS 2011: Identificare electronică pentru toţi fermierii

APIA a început la 1 februarie a.c. campania “Lucrezi pământul, depui cererea de sprijin şi accesezi fonduri europene! APIA te aşteaptă !”, în cadrul căreia fermierii vor fi informaţi cu privire la fondurile destinate schemelor/măsurilor de sprijin pe suprafaţă în anul 2011, precum şi la modalitatea de accesare a acestora.
Sesiunile de informare organizate de centrele judeţene şi locale ale Agenţiei pe durata Campaniei vor cuprinde şi o secţiune privitoare la identificarea online a parcelei agricole.
“Ne dorim informarea eficientă a fermierilor cu privire la facilitatea de identificare online a parcelei agricole, prin care beneficiarii, prin conexiune la internet, pot să acceseze baza de date cu imagini a agenţiei (LPIS). Pentru campania care începe în martie, ne propunem ca toţi fermierii să depună cererea electronic prin aplicaţia IPA Online.
Nu înseamnă că fiecare trebuie să deţină un computer şi o conexiune la internet, dar cu sprijinul funcţionarilor de la APIA ne dorim ca toată lumea să aibă hărţi electronice. Efectul pe termen foarte scurt ar fi că plăţile ar putea fi efectuate până în decembrie”, ne-a declarat directorul APIA, Florin Marius Faur.
Potrivit directorului APIA, anul trecut, 60% din suprafaţa pentru care s-au depus cereri a fost digitizată, 237 de mii de fermieri alegând această modalitate de identificare electronică a parcelei, fiind vorba, în special, de fermele mari.
„Anul trecut a fost un an pilot. Anul acesta am reuşit să digitizăm toate hărţile: le-am luat noi din dosare şi le-am făcut în format electronic, iar acum, când vine fermierul are deja toate hărţile electronice, doar ne confirmă parcela şi adaugă cultura, suprafaţa sau alte parcele dacă este cazul. 
În funcţie de cum merge anul acesta, când APIA are obligaţia să le spună tuturor fermierilor cum să folosească aplicaţia, de anul viitor am putea să reglementăm prin ordonanţă şi depunera electronică ar putea deveni criteriu de eligibilitate, ceea ce nu înseamnă că forţăm fermierii să îşi depună de acasă sau că avem pretenţia de la toţi fermierii să aibă computer, ci ca identificarea să se realizeze electronic prin APIA. 
Aşa vom avea un cadastru electronic care va fi mai uşor de gestionat şi vor fi eliminate probleme legate de supradeclarări. De exemplu, în 2010, în judeţul Sibiu, unde femierii şi mici şi mari au depus cererile în format electronic, s-a redus de trei ori gradul de supradeclarări”, ne-a spus directorul APIA.
 „La ora asta serviciul este în mentenanţă, joi şi vineri avem testările, iar de luni (7 februarie a.c. - n.r.) aplicaţia va fi disponibilă pe internet. Acum ne asigurăm că un număr mare de fermieri vor fi suportaţi simultan să îşi depună cererile.
E adevărat că până la 1 martie noi încă mai încărcăm informaţii rezultate de la control în sistem, dar încercăm să punem la dispoziţie cât mai multe date pentru a avea toate elementele de identificare în momentul în care începe campania”, ne-a declarat directorul APIA la o zi după începerea campaniei, moment în care aplicaţia IPA online nu era funcţională.
„Pentru accesarea aplicaţiei pe internet, fiecare fermier va primi de la centrul local sau judeţean al APIA la care este arondat un nume de utilizator şi o parolă, iar fermierii pot să meargă deja la centrele Agenţiei să îşi vizualizeze informaţiile disponibile”, ne-a mai spus Florin Faur.
Pentru promovarea IPA online, vor fi difuzate în perioada următoare şi câteva spoturi publicitare şi un film.

ŞTIRI 
PLĂŢI LA HECTAR
Termen: sfârşitul lui martie
Plăţile pe suprafaţă - 80 de euro pe hectar plus 50 euro pe cultură - vor fi finalizate până la sfârşitul lunii martie, ne-a declarat directorul APIA, Florin Marius Faur. Potrivit acestuia, la sfârşitul lunii ianuarie erau plătite integral cca. 55% din cererile depuse, urmând ca până în 10 februarie să fie autorizate la plată încă 30% din cereri. În perioada 1 martie - 11 iunie 2010, au fost depuse 1.091.984 cereri, pentru 9,5 mil. ha.
93.361 de fermieri din 22 de judeţe au fost selectaţi pentru controlul prin teledetecţie în campania 2010. „La ora actuală, controlul prin teledetecţie este finalizat în procent de 92 la sută la nivel naţional şi va fi finalizat până la sfârşitul lui februarie”, ne-a spus directorul APIA.
SAPS 2011
Cererile se depun din 1 martie
Campania de primire a cererilor de sprijin pe suprafaţă în anul 2011 se va derula în perioada 1 martie - 16 mai 2011 fără penalizări, respectiv 17 mai - 10 iunie cu penalizări de 1% pentru fiecare zi lucrătoare. România va beneficia de o alocaţie financiară de cca. 900 mil. euro din FEGA pentru campania SAPS 2011, iar pentru 2012, suma alocată va creşte la 1 mld. euro.
AGRO-MEDIU
Banii vin mai târziu
Plăţile pentru cei 300.000 de beneficiari care au depus în 2010 cereri pentru 1 milion ha în cadrul Măsurilor 211-Sprijin pentru zona montană defavorizată, 212-Sprijin pentru zone defavorizate, altele decât zona montană şi 214-Plăţi de agromediu din PNDR, vor începe după jumătatea lunii martie a.c., potrivit directorului APIA.
Între timp, aceştia vor primi banii pentru sprijinul direct pe suprafaţă şi pot solicita de la APIA adeverinţe pentru accesarea de credite de la cele două bănci care au încheiat convenţii cu Agenţia, CEC Bank şi BCR. Valoarea creditului e de maxim 80% din valoarea sumei calculate de APIA, la un curs de 4,262 lei/euro.

ferma 

Performanţele scroafelor de reproducţie hibrid - realitatea de dincolo de cifre!

Peste tot în lume, furnizorii de genetică suină îşi bazează oferta, în marea majoritate a cazurilor, pe prezentarea performanţelor tipului de animal pe care îl promovează spre vânzare.

Orice fermier avizat ştie că aceste cifre sunt astfel selectate, calculate şi prezentate, încât să susţină punctul de vedere şi poziţia competitivă a vânzătorului. Rolul prezentării cifrelor într-un context care avantajează promovarea unui anumit produs revine, după cum se cunoaşte, departamentelor de marketing.

Totuşi, pentru ca fermierul să poată avea şi imaginea de „dincolo de cifre” a performanţelor prezentate, va trebui să fie pregătit nu numai să asculte, ci şi să pună întrebările potrivite.

În cele ce urmează, vom da un exemplu de afirmaţie care solicită neapărat întrebări lămuritoare din partea oricărui fermier.

„Scroafele noastre sunt capabile să dea naştere anual la peste 30 purcei!” Această afirmaţie nu este gratuită şi are suport biologic, performanţe de acest nivel regăsindu-se în tot mai multe ferme. Totuşi, prin întrebări, ar rămâne de clarificat şi o serie de detalii tehnice.

Care este efectivul de scroafe în ferma în care s-a înregistrat o asemenea performanţă?

Într-o fermă comercială cu un efectiv matcă relativ mic, de 50-250 scroafe, atingerea cifrei de peste 30 de purcei anual nu este imposibilă. Asta pentru că fermierul are capacitatea de a menţine sub control strict fiecare femelă, individual, pe toată durata gestaţiei.

Fermele comerciale de dimensiuni mari, care exploatează femele în grupuri dinamice, nu îşi stabilesc, de regulă, un asemenea obiectiv, datorită costului ridicat pe care l-ar presupune atenţia individuală, respectiv cheltuielile de personal.

Chiar şi aşa, în Ferma Eagle Creek din Canada, la un efectiv mediu de scroafe hibride PIC Camborough de 650 capete, s-a reuşit obţinerea a peste 33 purcei fătaţi/an/femelă însămânţată.

Care este starea de sănătate a efectivului în fermă?

De un lucru putem fi absolut convinşi! Este practic imposibilă obţinerea unor asemenea performanţe în ferme contaminate cu agenţi patogeni cu impact economic major, de genul PRRS, micoplasmoză, actinobaciloză, parvoviroză etc., care diminuează performanţa, în medie, cu 20-30%. Acesta este motivul pentru care PIC aplică un sistem draconic de protecţie şi testare a sănătăţii animalelor destinate vânzării către fermieri.

Câţi dintre cei 30 de purcei fătaţi au supravieţuit cel puţin până la înţărcare?

Este adevărat că scroafele moderne sunt capabile de performanţe de reproducţie care acum 20 de ani păreau fantastice, însă datorită sistemului industrial actual de exploatare a porcului, este total irelevant câţi purcei fată scroafa, fiind crucial mai degrabă câţi înţarcă, sau, mai mult, câţi porci sunt vânduţi într-un an de la o scroafă.

Este, de asemenea, irelevant, dacă o scroafă fată extrem de mulţi purcei, în condiţiile în care numărul de fătări pe an se situează sub valoarea de 2.

Spre exemplu, în ferma canadiană amintită, numărul de fătări pe an pe scroafă este de 2,45, numărul zilelor neproductive (adică zilele în care scroafa nu este nici gestantă şi nici lactantă!) fiind redus la minim. Altfel spus, într-o fermă în care numărul de fătări pe an/scroafă are valoarea de numai 1,8, fiecare scroafă ar trebui să dea naştere, în medie, la peste 16 purcei la fiecare fătare, pentru a se atinge cifra magică de 30.

Care este durata de supravieţuire în fermă a scroafelor cu performanţe record?

Scroafele cu asemenea performanţe trebuie în mod cert să se bucure de multă atenţie, de o furajare ireproşabilă şi de condiţii de întreţinere optime. În lipsa acestor condiţii, datorită expunerii la epuizare fizică, aceste scroafe sunt, conform statisticilor, cele care ies din sistem cel mai rapid.

Din datele comparative, s-a constatat că scroafele hibride PIC Camborough, datorită selecţiei direcţionate spre longevitate şi robusteţe, alături de caracterele productive, au o rată a supravieţuirii cu 20-30% superioară faţă de principalii competitori.

Care este efectivul de femele luat în considerare la calculul acestor performanţe?

Pentru a avea o imagine clară asupra cifrelor prezentate, este util să aflăm două repere esenţiale:

• câte femele sau număr de fătări au fost luate în calcul, deoarece, cu cât sunt mai multe, cu atât probabilitatea ca performanţele medii să fie credibile, creşte;
• la ce categorii de femele se face raportarea: spre exemplu, în unele ţări şi ferme, raportarea numărului total de purcei fătaţi/înţărcaţi într-un anumit interval de timp se face la numărul de scroafe numite „productive”, adică toate femelele din efectivul matcă care au fătat cel puţin o dată.

Un alt sistem de calcul, cel folosit şi de PIC, este cel în care, pentru raportare, se iau în calcul toate femelele care au fost însămânţate în perioada la care se face referire.

Diferenţa dintre cele două sisteme calcul conduce la rezultate radical diferite, aşa cum rezultă din exemplul următor:

• 3000 de purcei fătaţi/an : 100 scroafe „productive” = 30 purcei/an/scroafă
• 3000 de purcei fătaţi/an : 100 scroafe + 20 scrofiţe inseminate = 25 purcei/an/scroafă

Pe de altă parte, prezentarea performanţelor din ferma „X” sau „Y” este cu atât mai irelevantă pentru că se face referire la o exploataţie anume, în care se regăsesc: un anumit nivel de dotare tehnologică; un anumit nivel de management al fluxului productiv; o structură unică a vârstei efectivului matcă; o anumită calitate a furajului, personalului etc.

Corect şi realist

În contextul economic actual, în care costul de producţie ar trebui să fie principalul parametru de ţinut sub un control drastic, preluarea şi interpretarea corectă şi realistă a informaţiilor privitoare la performanţele productive ale scroafelor de reproducţie devine esenţială pentru fermier.

Esenţială, pentru că indiferent de decizia luată în privinţa furnizorului de femele de reproducţie, efectul va deveni vizibil în fermă după minim un an.

revista-ferma.ro